Cum se redactează o plângere/ petiție. Partea a II-a

Iți place acest articol?

În cazul în care o petiție este adresată greșit (unei alte autorități/instituții publice decât cea competentă, potrivit legii, să rezolve problema sesizată) ea va fi redirecționată, în termen de 5 zile de la înregistrare, de către autoritatea/ instituția care a primit-o și care va proceda și la înștiințarea petiționarului despre aceasta.

Pentru că o petiție să fie ,,valabilă’’, să fie luată în seamă de autorități, trebuie obligatoriu să fie semnată de petiționar și să conțină datele de identificare ale petiționarului. (nume, domiciliu) În lipsa acestora, petiția nu se ia în considerare și se clasează.

În termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, autoritatea/instituția publică trebuie să comunice petiționarului un răspuns, favorabil sau nefavorabil. Termenul de 30 de zile poate fi prelungit cu 15 zile, deci poate ajunge la 45 de zile, în situația în care aspectele sesizate prin petiție necesită o cercetare mai amănunțită, prelungirea poate fi acordată numai de către conducătorul autorității sau instituției publice.

Răspunsul trebuie semnat de către conducătorul autorității/instituției publice ori de către persoana împuternicită în aceasta, precum și de șeful compartimentului care a soluționat petiția. În răspuns se va indica, în mod obligatoriu, temeiul legal al soluției adoptate.

Pentru evitarea ,,abuzului’’ în exercitarea dreptului de petiționare, în cazul în care un petiționar adresează aceleiași autorități sau instituții publice mai multe petiții, sesizează aceeași problemă, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să facă referire la toate petițiile primite. Dacă după trimiterea răspunsului se primește o nouă petiție de la același petiționar ori de la o autoritate sau instituție public greșit sesizată, cu același conținut, aceasta se clasează, la numărul inițial făcându-se mențiune despre faptul că s-a răspuns.

Ordonanța prevede doar sancțiuni disciplinare pentru încălcarea dreptului la petiționare. Astfel, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit prevederilor Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sau, după caz, potrivit legislației muncii următoarele fapte:

  • Nerespectarea termenelor de soluționare a petițiilor.
  • Intervențiile sau stăruințele pentru rezolvarea unor petiții în afara cadrului legal.
  • Primirea direct de la petiționar a unei petiții, în vederea rezolvării, fără să fie înregistrată și fără să fie repartizată de șeful compartimentului de specialitate.

Petiția să fie trimisă prin poștă, recomandat sau cu confirmare de primire.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *