Analiză: Care este motivul pentru care se înșală sondajele?

Iți place acest articol?

La televiziune, pe facebook sau la radio, serile electorale creează adesea scene caraghioase: comparând rezultatele alegerilor cu cele ale sondajelor de dinaintea încheierii votului, jurnaliștii au remarcat că acestea nu se potriveau. Toată lumea este prea jenată să mai răspundă la întrebări: și totuși, de ce se înșală sondajele?

Părerile exprimate ăn sondaje nu se sprijină, în general, pe o reflecție de fond, ci se supun unui fenomen de imitare colectivă numit influență socială. Dar la acestea trebuie adăugat și un alt efect: părerile formulate în sensul curentului majoritar sunt fragile și instabile. Este puțin probabil să fie transpuse în acte. Un psiholog de la Universitatea din Birmingham, Marea Britanie, a distribuit unor voluntari rezultatele care anunțau ba că 80% dintre persoanele întrebate erau în favoarea eutanasiei, ba că doar 20% erau pentru. Mai apoi i-a întrebat pe voluntari care este părerea lor în această privință.

Ulterior, a testat soliditatea părerilor exprimate. Pentru asta a distribuit acelorași voluntari chestionare prin care erau întrebați în ce situații, în cât timp și sub ce formă consideră ei că ar întreprinde acțiuni în favoarea eutanasierii sau doar ar lua poziție în acest sens. S-a constatat astfel că studenții care s-au declarat în favoarea eutanasierii după ce au citit sondajul inițial nu erau, de fapt, pregătiți să acționeze concret în acest sens. Dimpotrivă, cei care s-au declarat pentru eutanasie după ce au citit sondajul minoritar s-au arătat mai dispuși să meargă până la capăt cu părerea lor. Experimentul a arătat că, atunci când ne exprimăm o părere comună majorității, avem mari șanse să ne schimbăm atitudinea când vine vorba de a trece la fapte. Însă, dacă răspundem altfel decât tendința majorității, sunt mai multe șanse să ne păstrăm această atitudine până la capăt.

Fragilitatea poziției majorității este demonstrată atunci când este vorba despre concretizarea unei intenții exprimate într-un sondaj, sub forma unui buletin de vot real. Dacă menționăm într-un sondaj de opinie numele persoanei care este, momentan, în fruntea sondajului, nu sunt prea mari șanse să votăm pentru ea până la urmă. Dimpotrivă, dacă menționăm numele unei persoane nu prea bine plasate în sondaj, sunt mai multe șanse să votăm pentru aceasta în final. În practică, fonomenul influenței sociale face ca majoritatea persoanelor să răspundă în același sens cu sondajele apărute recent. În acest fel, poziția lor este fragilă ( fiind majoritari) și se așteaptă ca alegerile să aibă rezultate diferite.

N-am putea spune că sondajele sunt inutile? Nu chiar întodeauna. Autorii studiului consideră că fragilitatea poziției majorității trebuie să se manifeste mai ales în alegerile în care oamenii nu se simt foarte implicați. Într-o altă parte a experiementului lor, psihologii au arătat că opiniile exprimate într-un context majoritar pot rămâne stabile totuși, cu condiția ca persoanele întrebate să fie implicate în această problemă.

Asta face diferența între sondajele fiabile și cele mai puțin fiabile. În niște alegeri care suscită un puternic interes în privința mizelor concrete și o mobilizare a cetățenilor la scară largă, e posibil ca sondajele să dea o percepție destul de interesantă la încheierea alegerilor. În cazul în care climatul politic este stagnant, sărac în idei noi și marcat de o opinie blazată, sondajul nu este decât un epifenomen, ceva la modă și fără legatură directă cu realitatea politică.

Efectul sondajelor rezidă în publicarea lor. Ele sunt cele care, difuzate în mod regulat de mass-media, creează un curent majoritar fragil. Este evident că majoritatea persoanelor care participă la sondaj răspund deja sondajelor publicate în fiecare săptămână/lună –  dacă este an electoral: logic, răspunsul lor este în direcția majoritară și de aceea poate avea mari fluctuații. Având în vedere psihologia umană, este puțin rezonabil să te încrezi în sondajele care apar în lunile premergătoare alegerilor.

  1. Martin R., Martin P.Y, Smith J.R, Hewstone M., 2007, ,,Majority versus minority influence and prediction of behavioural intentions and behaviours’’, Journal of Experimental Social Psychology, pp.763-771.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *